Acum scriu o carte despre doctori. Am scris şi anul trecut multe cărţi. Am linişte aici şi îmi place să-mi adun memoriile.

Vin în ţară o dată sau de două ori pe an şi îmi petrec câteva zile la cămin, cu tatăl meu. Sunt impresionat de ceea ce am văzut aici – un frumos exemplu de caritate, de iubire

Sunt mai bine de 20 de ani de când trăieşte printre oameni de vârsta a treia, unii singuri, alţii neajutoraţi, cărora se străduieşte să le transforme fiecare zi într-una mai liniştită, mai bună.

vezi aici întregul articol din Adevărul

Avem mâncare bună şi multă curăţenie. E foarte bine aici, iar doamnele care ne îngrijesc ne iubesc.

Unui bătrân, la fel ca unui copil, nu este suficient să îi acorzi doar hrana şi apoi să-l laşi închis între patru pereţi. El are nevoi de atenţie, de afecţiune, are nevoie să discuţi cu el, chiar dacă o faci după orele de muncă.

Toţi aceşti vârstnici au grave probleme de sănătate, mulţi dintre imobilizaţi la pat, alţii sunt în convalescenţă … Ca pe o soluţie de moment, copiii acestora îi internează iniţial în cămin pe o perioadă determinată, de maximum şase luni, ”până se fac bine”, după care solicită prelungirea contractului

vezi aici întregul articol din GdS